“Peru, patria incasilor, o tara saraca unde merita sa ajungi, dar trebuie sa ai grija la buzunare!” Adevarat, judecand mai ales de departe, dar in acelasi timp atat de gresit.
In primul rand e bine de stiut ca Peru are 4 regiuni atat de diferite si de intinse, incat par a fi tari de sine statoare.
Descrierea “patria incasilor” se aplica cu preponderanta regiunii Cusco, fosta capitala a incasilor, insa dimensiunile la care ajunsese Imperiul lor inainte de venirea conchistadorilor extinde aria lor de influenta.
In plus, ca si cum nu ar fi de ajuns, Peru ofera mult mai mult decat atat!
Din nordul insorit, pana in sudul desertic
LOCALIZARE
Peru este a treia mare natiune a Americii de Sud, un amestec multietnic incantator si variat, ata de amplu incat sunt omologate pe langa limba spaniola (castellano), dialectele Aymara si Quechua. Istoria sa incepe cu mult inaintea venirii spaniolilor condusi de Francisco Pizarro in 1532. Contrastele si complexitatea acestei tari se regasesc si in biodiversitatea sa: din muntii Anzi izvoraste fluviul Amazon, cel mai mare ca debit de apa din lume, iar in partea de sud a tarii se intinde una dintre cele mai secetoasa regiuni de pe glob, Arica.
Partea de nord a coastei este preferata localnicilor pentru vacanta de vara si ofera plaje, clima placuta si paduri de mangrove. Partea centrala si de sud a coastei este un mare desert si aici veti gasi orase imense – cum este Lima – si ramasite ale misterioaselor civilizatii antice – dintre care Paracas si Nazca sunt cele mai cunoscute.
Intreaga zona este un desert, localizat intre oceanul Pacific si crestele Anzilor.
De la munte, tot mai sus
Mergand spre est, urci puternic in altitudine pana la mare pasune alpina – altiplano – pe care multa lume o confunda cu Peru. Aici gasesti vestitele camile andine – lama, alpaca si vicuna – condorii, lacul Titicaca si doua mari orase – Arequipa si Cusco.
La nord-est de altiplano, Anzii se domolesc si incepe mare jungla a Amazonului, un loc cu adevarat mistic. Noi am ajuns sa cunoastem doar desertica coasta de sud si altiplano, despre care vom povesti in continuare, dar si celelalte doua zone merita vizitate cat de curand. Le-am pus pe lista deja!
Capitala din desert
Coasta centrala si de sud are ca oras principal Lima, poarta de intrare in Peru pentru majoritatea turistilor. Este un oras care ne-a facut sa ne intrebam, la modul cel mai serios, daca ceea ce stim despre aceasta tara este adevarat sau nu.
Enorm – 10 milioane de locuitori, cam cat Londra – si intins pe o suprafata impresionanta, localizat in mijlocul desertului, dar in acelasi timp pe coasta. Imbina cartiere intinse, cu case de un etaj sau maxim doua, la fel de gri ca desertul, cu zone turistice pline de zgarie-nori si firmele luminoase ale celor mai cunoscute marci mondiale. Orice oras din Europa s-ar mandri cu faleza din Miraflores unde sporturile sunt stapane: se poate face surf (in ocean), fotbal si volei (pe plaja), parapanta (pe marginea coastei) sau tenis si skateboarding (in zonele amenajate pe faleza superioara).
Dincolo de sporturi insa, Lima, si in special cartierul preferat de turisti Miraflores, este zona ideala pentru a-ti trage sufletul dupa un tur prin America de Sud.
Nu va trebui sa stai cu ochii pe camera foto sau pe telefon, are toate serviciile de care ai nevoie – frizerii, spalatorii de haine, supermarketuri, mall-uri si agentii de turism – si e una dintre cele mai sigure de pe continent. Nu e ieftin, insa – vei gasi preturile la fel de piperate ca in vestul Europei , dar merita.
ITINERARIU- catre sud, Anzi si campii altiplane
Dupa ce te-ai odihnit ai doua variante – zbor direct in Cusco, in inima Anzilor sau autocar spre sud, pentru a descoperi restul coastei. Recomandam a doua varianta, pentru ca a ateriza direct la 3400m altitudine poate fi dureros in timp ce varianta cu autocarul permite o aclimatizare treptata si mai facila.
Nu sunt insa multe de vazut mai la sud, dar putinele lucruri care sunt, sunt incredibile. Paracas – locul unei culturii antice si al unei rezervatii unice – si Nazca sunt opririle cele mai indicate.
Orasele in sine sunt mici spre minuscule, insa din punct de vedere turistic au mult de oferit.
PARACAS este una dintre putinele statiuni cu plaje pentru agrement din centru-sud. Este un loc ideal pentru kite surfing si wind surfing, te poti da cu placa pe nisip si, daca a face poze cu pasari este pasiunea ta, vei gasi aici exemplare unice.
NAZCA, pe de alta parte, este departe de coasta si ofera o singura atractie: vestitele linii antice. Dincolo de cum arata, experienta de a le vedea dintr-un avion usor care executa figuri acrobatice este o traire extrema in sine. In aceste zone preturile pot fi extrem de mici pentru cele necesare, dar recomandam sa nu faceti rabat la cazare si serviciile turistice. Chiar daca par piperate, garanteaza o experienta placuta, de neuitat.
De aici drumul ideal este spre est, spre munti. Daca nu va tenteaza una dintre aceste destinatii, se poate porni din Lima direct catre est, sarind peste Paracas si Nazca.
Punctul central al zonei este AREQUIPA, un oras aflat la o inaltime ideala – 2400 m. Nu atat de sus pentru a simti efectele altitudinii, dar totusi suficient pentru a permite aclimatizarea (astfel incat, dupa 2-3 nopti aici, orice este in jur de 3000 m sa se simta normal, fara efecte secundare).
Este un oras mare – 2 milioane de locuitori, al doilea din Peru dupa Lima – localizat intr-o vale larga si inconjurat de vulcani. Seamana mult cu Quito – capitala Ecuadorului – si amesteca vechiul cu noul.
Centrul vechi, patrimoniu UNESCO, merita vazut pentru aerul sau colonial de secololul al XVII-lea si nu uitati sa vizitati manastirea Santa Catalina. In mod normal, lacasurile de cult nu sunt printre atractiile noastre principale, insa aceasta este ca un mic oras ingradit, in care timpul pare ca a stat in loc.
Atentie la buzunare si la rucsac, mai ales in centrul vechi (tot timpul), dar si in restul zonelor (noaptea). Arequipa este si un loc ideal pentru a cumpara suveniruri din lana de pui de alpaca sau vicuna. Nu va inchipuiti ca sunt ieftine, dar arta mestesugarilor locali este vestita in toata America de Sud.
Dincolo de atractiile sale Arequipa este un punct ideal de plecare catre altiplano, a doua regiune distincta a Peru-ului pe care am vizitat-o.
La cateva ore distanta se afla VALEA COLCA, o zona de care probabil nu ati auzit, dar care merita vizitata cu varf si indesat.
Este cel mai adanc canion de pe glob – 4000 de m in unele locuri, dublu cat Marele Canion – si este locul unde puteti vedea condori zburand la cativa metri distanta. Pentru ambele insa este nevoie de un drum cu autocarul de 4-5 ore si o cazare de o noapte in Chivay, micul oras de la intrarea in canion. Asta pentru ca domnii condorii zboara intre 8-10 dimineata si nu poti ajunge in timp util direct din Arequipa. Condori sunt si in alte zone din Anzi si poate parea scump un ocol atat de mare, insa este imposibil sa ii vezi atat de aproape in alt loc. In plus, experienta de a veade o pasare care are anvergura aripilor la fel de mare ca un drum cu doua benzi noua ni s-a parut incredibila.
Si daca nici Chivay nu va tenteaza, restul altiplano-ului va sta la dispozitie. Doua destinatii ies in fata, PUNO, pe malul lacului Titicaca, la 3800 m si CUSCO sau CUZCO, vechea si vestita capitala a incasilor, la 3400 m. Altitudinea nu ar trebui sa provoace neplaceri dupa cateva nopti in Arequipa si un drum cu autocarul de aproape o zi. Niciunul din ele nu mai are nevoie de prezentare si e distractiv sa le descoperiti singuri.
Si aici e nevoie de atentie, ca si in Arequipa, mai ales in zonele turistice aglomerate si noaptea, dar ambele orase sunt sigure si obisnuite sa aiba grija de sute de mii de turisti in fiecare an.
Un plus de atentie in Puno care este un oras de frontiera cu tot ceea ce decurge de aici.
CUSCO, capitala unui imperiu
In schimb, Cusco este un oras preponderent sigur. Aceasta siguranta se datoreaza faptului ca localnicii traiesc de pe urma turismului. Cusco este cel mai turistic oras din Peru, de aceea s-a si dezvoltat asa de exacerbat, pe toti versantii muntilor din jur. Este amplasat intr-o vale, inconjurat de varfuri semete de peste 5000 m si este remarcabil pentru ca aici istoria se poate citi in straturi.
Huari au fost primii care au construit aici. Partile inferioare ale zidurilor de la Sacsayhuaman (Casa Soarelui situata pe o un platou inalt, un pic in afara orasului de azi) dateaza din vremea acestui imperiu. Desi o societatea militara, aceasta a fost asimilata de incasii veniti din zona lacului Titicaca. In mai putin de 100 de ani, Cusco s-a transformat in cel mai complex oras incas, avand functia de capitala a imperiului.
Istoria este facuta de oameni ca noi, uneori determinati sa distruga ceea ce nu cunosc in numele credintei si a bunurilor materiale. Asta s-a intamplat si in Cusco, o data cu venirea conchistadorilor condusi de Francisco Pizarro, in 1532. Cu blocurile de piatra aduse de incasi din cariere indepartate, spaniolii au ridicat case, palate si biserici, admirabil pastrate pana azi. Sub ele sau integrate in ele, stau ziduri atat de trainic construite de inginerii si arhitectii incasi, incat nu au putut fi distruse. Astfel, avem norocul sa vedem azi cum s-au adaugat straturile de istorie si putem aprecia fiecare etapa a transformarii orasului Cusco.
I-am dedicat un material intreg acestui loc care a fost candva buricul pamantului, in articolul “Cusco, capitala unui imperiu“.
TOP 10 LOCURI SAU LUCRURI CARE NE-AU PLACUT
1. Inca Trail, un urcus masiv, cu coborari abrupte, de 4 zile si 3 nopti, pe care il recomandam ca fiind cea mai satisfacatoarea varianta de a ajunge la Machu Picchu. Am povestit despre cum a fost in trei articole dedicate.
2. Machu Picchu, una dintre noile minuni ale lumii si poate cel mai bine pastrat oras incas. Pentru Peru este pe locul unu ca atractie turistica. Pornind din Cusco, capitala imperiului incas, continuand prin Valea Sacra, vezi multe alte situri arheologice (Pisac, Ollantaytambo) si ajungi sa le cunosti istoria si cultura.
3. Lacul Titicaca si comunitatea Uros. Exemple de viata reala, frapanta, diferita, cu oameni care inca isi traiesc traditiile simplu si autentic. Aici am cunoscut-o pe Ana si familia ei.
4. Zborur condorilor deasupra Canionului Colca. Un spectacol fara regie!
5. Arequipa si Manastirea Sf. Catalina, un oras declarat patrimoniu UNESCO si cu o surpriza in interior.
6. Misterul liniilor de la Nazca, care se intinde pe sute de km, perfect drepte, intr-un caroiaj complex, inca neinteles. Zborul deasupra lor nu e chiar… un zbor comercial.
7. Bucataria peruana, un mix de pe 5 continente, despre care am scris mai jos.
8. Lima, pentru contrastele ei dintre cartierele de lux, centru istoric si periferie.
9. Insulele Ballestas pentru bogatia de pasarisi mamifere marine.
10. Campiile altiplane pline de lame, alpaca si vicunas.
Ce ne-ar mai fi placut sa facem si nu am apucat:
- sandboarding in desert (in regiunea Ica, aproape de Paracas). Tot aici este un mic oras ridicat in jurul unei oaze, in desert- Huacachina.
- o vizita la Chan Chan, cel mai mare oras din perioada pre-columbiana (se estimeaza ca 30.000 oameni traiau aici). Este situat la nord de Lima, in provincia Trujillo, la aproape 8 ore nord.
- plajele din nord (Mancora fiind poate cea mai cunoscuta);
- mai mult trekking, pentru ca Anzii sunt deosebit de spectaculosi si ofertanti. Exista multe trasee, cu grade diferite de dificultate, ce se intind pe mai multe zile.
- si neaparat Amazonul! Ne gandeam sa o luam de la izvor si apoi sa ii urmam cursul pana in jungla.
Siguranta in PERU
In primul rand lucruri de bun simt: portofelul sau banii nu trebuie sa fie la vedere, in buzunarul de la spate sau in orice alt loc unde sa constituie o tentatie. Tine rucsacul si camera foto la purtator intotdeauna pentru ca majoritatea furturilor se petrec pe fondul neatentiei.
Nu are nimeni nimic cu turistii, dar pentru unii locuitori camera ta foto este echivalentul a 4-5 luni de munca grea. Asta nu inseamna ca nu poti face poze cu DSLR-ul tau varf de gama, ci doar ca trebuie sa tii cont de ce e in jur. Sunt alte persoane cu camere foto sau politisti in jur? Esti intr-un loc inchis precum un muzeu, manastire sau restaurant? Daca da o poti face linistit si nu vei avea nici o problema. Ai un smartphone de ultima generatie? Inainte de a-l folosi, gaseste un local sau un loc pe o banca si tine cont de ce se intampla in jurul tau. Daca esti in grup de persoane si nu singur, cu atat mai bine.
Respectand aceste reguli cele mai mari neplaceri pe care le poti avea sunt pacalelile de la agentiile turistice neacreditate. Mergi pe mana celor cunoscute – cum este partenerul local TUI, Limatours – care au experienta si un blazon de aparat.
Noaptea lucrurile se schimba. Strazile devin pustii, localnicii pot deveni excesiv de indrazneti sub influenta bauturilor alcoolice si este mai bine pentru turisti sa se plimbe in zonele centrale consacrate pentru siguranta asigurata de politia locala.
CLIMA
Datorita dimensiunii tarii si a diferentelor de altitudine dintre coasta si varfurile Anzilor, clima in Peru este la fel de variata ca si celelalte aspecte despre care am povestit. Depinde mult de influenta lantului muntos andin si de curentul rece Humboldt, ce vine catre coasta din largul Oceanului Pacific.
In general, putem spune ca in zona coastei clima este sub-tropicala, arida, cu foarte putine precipitatii. In zona Anzilor, vremea este cu doua anotimpuri: unul ploios in vara (vara lor fiind intre decembrie si februarie) si unul secetos in iarna. Zona Amazonului are o clima umeda, calda, cu ploi tot timpul anului, cu o mica bresa uscata in iulie si august. Temperaturile variaza intre zi si noapte destul de mult, mai ales in zona desertica si in zona Anzilor, cand e iarna.
Partea buna este ca in Peru te poti duce oricand si alege ce activitati vrei sa faci! Nu e cel mai fericit lucru sa alegi Inca Trail in sezonul umed, dar pentru sandboarding in desert, chiar nu conteaza ce se intampla in Anzi!
BUCATARIA PERUANA
Peruanii vorbesc cu mare pasiune si mandrie despre diversitatea si mixul de arome din toata lumea cu care jongleaza. Am iesit la masa cu peruani, am incercat tot ce ne-au recomandat, atat in materie de mancare, cat si in materie de bautura si am facut un mic top pe care il putem recomanda. Desigur, subiectiv, dupa gust!
In capul listei, mai ales ca imi este interzis pe considerente medicale, fructele de mare! Vecinatatea cu Pacificul scoate la iveala o sumedenie de varietati, pe care restaurantele peruane le tavalesc in niste sosuri delicioase, ca sa faca despartirea si mai grea! Farfuria traditionala a peruanilor provine tot din Pacific, se numeste cheviche si e un fel de sushi, peste crud marinat in sos de lamaie.
- Porumbul. Mii de sortimente de porumb cresc in sistemul terasat conceput de pre-incasi! Nicio masa nu incepe fara cateva boabe mari de porumb prajit ca aperitiv. Mentionez ca in acest sortiment care se serveste ca deschidere, nu-ti rupi dintii! Este crocant, dar nu foarte tare. Apoi, porumbul fiert (pe care ei in servesc cu branza), desigur, de pe strada, este cel mai bun din lume! E sigur sa cumperi porumb de la femeile itinerante, pentru ca este fiert, dar nu e recomandat sa optezi si pentru branza din aceeasi sursa.
Tot din porumb combinat cu avocado se face causa, un fel de tort sau musaca (cu straturi, adica), ce se serveste rece.
- Lomo saltado, probat si in Ecuador si in Argentina, placut la fel de mult peste tot. Pare o mancare cu origini asiatice, pentru ca este o amestecatura de fasii de carne de vaca, rosii, ceapa, sos de soya, condimente, pregatite intr-o tigaie tip wok. De regula am optat pentru orez alaturi, dar se pare ca farfuria peruana cere cartofi prajiti.
- Rocoto Relleno este un ardei gras rosu, dar foarte picant, fapt pentru care se fierbe pentru a putea fi consumat. Se umple cu condimente, carne de vita si ou, iar peste ansamblu se toarna branza topita, care la cuptor face o crusta aurie delicioasa.
Nu am avut ocazia sa incercam cuy (porcusor de Guineea). Am incercat carnea de alpaca, al carui avantaj major este ca nu are colesterol. E mai frageda decat vaca si are o textura mai fina.
- Postre, cuvantul cel mai drag noua la masa. Desertul! Crema de zahar ars, prajiturile cremoase, budinci! Atat de bune! Poate datorita fructului Lacuma ce provine din Peru, asemanator la aspect cu mango, dar la gust cu siropul de artar, din care se face inghetata sau se foloseste pentru a aroma alte deserturi.
- Bauturile traditionale sunt pisco sour, un distilat obtinut din struguri, caruia i se adauga lamaie si alte cateva ingredinete pentru a-l indulci si chicha morada, obtinuta din porumb violet, la care se adauga, in procesul de fierbere ananas si scortioasa.
Imi pare atata de rau ca, in fata farfuriilor cu mancare, ne repezim la ele fara sa ne mai treaca prin cap sa facem poze, de aceea avem putine! Rar, cand suntem relativ mancati, avem inspiratia sa scoatem macar telefonul…
CUM AJUNGI AICI?
Drumul este lung, nu are rost sa negam ceea ce e evident. Peru este de departe. Am cunoscut persoane din Singapore, care au preferat sa traverseze jumatete de Asie, toata Europa, Atlanticul si apoi toata latimea Americii de Sud pentru a ajunge in Lima! Pentru noi, din Romania, e oarecum mai usor.
Doar o escala in Amsterdam (KLM) sau din Bucuresti, dureaza 17 ore zborul, plus escala. Ce sa mai, o zi intreaga pe drum, dupa care adaptare la fusul orar (- 8 ore).
Noi am zburat din Ecuador cu LAN, dar pana in America Latina am ajuns cu cei de la Condor (din Germania), in conditii perfecte.
Opereaza si ei zboruri catre Lima, cand este varf de sezon in Peru, adica de la sfarsitul lui iulie pana la inceputul lunii mai a anului urmator. Este o varianta de investigat!
PRETURI IN PERU
Peru nu este per ansamblu o destinatie ieftina (activitatile sunt cele care cantaresc foarte mult la buget), insa este inca accesibil. Cum tara este pe val din punct de vedere economic, cu turismul devenind a doua sursa de venit, dupa minerit, e de asteptat ca preturile sa creasca o data cu interesul strainilor.
Cateva exemple de preturi:
– zborul desupra liniilor de la Nazaca varia cand am fost noi de la 100 la 130 USD/pers., in functie de companie;
– doua ore de sandboarding in desert, cu plecare tot din Paracas, 45 USD/pers.;
– doar intrarea pe Inca Trail este 272 soles/pers. (cca 100 USD), dar nu poti sa te duci pe cont propriu, asa ca se adauga costul porterilor, a ghizilor si a meselor de care beneficiezi. In functie de numarul de zile si de facilitatile de care vrei sa te bucuri, preturile se duc oricat de sus doresti. Sunt persoane care platesc un porter doar pentru a le cara propriul rucsac, asa cum exista persoane care platesc pentru a merge in grup de 2-4 si vor servicii de lux, precum pahare de sticla si lumanari la cina. Se poate face, trebuie doar sa cereti!
In general, pentru un pachet comun de Inca Trail 4 zile, preturile oscileaza intre 595 si 700 USD/pers. cu biletul de intrare la Machu Pichu inclus, la fel si cel de bus pana in Aguas Calientes si de acolo tren turistic pana in Poroy, o suburbie a orasului Cusco (aici se termina linia de cale ferata si se asigura transferul in bus la hotel).
– o masa pentru doua persoane pe malul oceanului, la un restaurant de prima clasa din Lima, ne-a costat 120 soles (45 usd);
De obicei, masa noastra principala implica un fel de mancare, un desert si o bautura (apa/fresh, respectiv bere sau cate un pahar de vin, rar).
Dupa prima extravaganta, am cautat varianta meniu predefinit. O masa in Cusco, cu meniu de pranz gata facut (supa, felul doi si limonada), 48 soles pentru amandoi. Nici 18 USD! Mai ieftin ca la noi.
Insa o masa la un restaurant central, de langa hotelul Marriott (apa/bere, aperitiv, felul doi si desert), iar se duce la 130 soles pentru 2 persoane.
– o vizita la supermarket pentru masa de seara, apa si ceva “de ros” pe drum, 25 soles;
– taxiurile sunt accesibile, le-am folosit doar in Lima, unde am platit 20 soles din centrul vechi pana in Miraflores, la ora de varf, cu trafic ciorchine;
– autocarele turistice intre orase, de exemplu Cruz del Sur, sunt mai scumpe decat cele folosite de localnici, fireste, insa au avantajul ca sunt sigure si au servicii de mancare si bautura la bord. Un bilet intre Lima si Nazca, costa 27 USD/pers./dus.
CAZARE
Aici optiunile sunt de la couchsurfing, airbnb si hostel, pana la hoteluri de toate stelele. De regula, turistii romani care vin in Peru nu opteaza pentru primele variante, ci pentru o experienta confortabila din punct de vedere al cazarii.
Asa ca am documentat o seama de hoteluri pe care le putem recomanda:
– in Lima, hotelul Dazzler, situat in carteirul Miraflores;
– in Paracas, Hacienda Bahia Paracas;
– in Nazca, cea mai buna varianta ni s-a parut hotelul Nazca Lines;
– in Arequipa, hotel Casa Andina Private Collection, certificat si de TripAdvisor;
– in Chivay, tot Casa Andina Classic Colca ne-a fost gazda;
– in Puno am stat chiar pe malul lacului Titicaca la hotelul Jose Antonio;
– in Cusco am fost foarte impresionati de istoaria cu care vine hotelul Marriott Cusco;
– in Valea Sacra a Incasilor am stat la hotel&wellness Aranwa;
– iar in Aguas Calientes la un eco-resort inedit, Inkaterra Machu Picchu.
Colegii de la TUI TravelCenter pot oferta si alcatui pachete continand aceste cazari.
MEDICALE
Stiam ca este recomandat vaccinul impotriva Febrei Galbene pentru toata zona Amazonului, incepand cu regiunea ce se intinde la N-V, N si N-E de Cusco, de aceea le-am evitat. Din acest punct de vedere, Anzii (peste 2300 m altitudine) sunt siguri, la fel ca si Machu Picchu, Inca Trail si Lima.
In rest, recomandarile obisnuite aplicabile oricarei tari din America de Sud, cu precautii la apa folosita pentru prepararea mancarurilor de pe strada si recomandarea de a consuma doar varianta imbuteliata.
Mai multe detalii am gasit aici: https://www.mdtravelhealth.com/destinations/samerica/peru.php
Raul de inaltime (el mal de altura)
Toata lumea vorbeste despre posibilitatea aparitiei acestei reactii a organismului, ca urmare a cantitatii diminuate de oxigen la inaltimi mai mari de 2500m. Am intrebat mai multi ghizi si oameni de la hoteluri cam cati dintre clientii lor necesita oxigen suplimentar. Ne-au spus ca aprox. 10%. Raul de inaltime este o reactie “personala”, depinde de modul de adaptare al fiecarui organism. Se manifesta in primele 12 ore de regula, prin dureri de cap, senzatia ca aerul nu e de ajuns (in special noaptea), rau de la stomac, lipsa poftei de mancare etc. Ghizii montani spun ca in primul rand problema este una psihica, de setare mentala gresita si apoi vine de la faptul ca turistii nu acorda suficient timp aclimatizarii. Asta inseamna fie urcare treptata, cu autocarul, fie 2-3 zile de acomodare inainte de a urca pe munte sau de a face activitati mai solicitante.
Daca totusi au clienti cu aceasta problema, recomanda ceai din frunze de coca, hidratare multa (cu apa), bomboane cu lamaie sau coca si mancare foarte usoara.
Exista si medicamente, insa nu sunt incurajate pe plan local decat cu avizul medicului si in cazuri foarte grave. Ceea ce aproape nu se intampla.
