Ca să fiu cu adevărat corectă, gândirea inițială cuprindea o grămadă de obiective, printre care să ajungem în Munții Apuseni, să facem măcar o drumeție, să vizităm Peștera Scărișoara, Peștera Vârtop și Coiba Mare, și neapărat să ajungem și în satele Dumești și Rimetea.
Ani de zile, Munții Apuseni mi-au fost lăudați și descriși cu mare pasiune de către cunoscători și deabia așteptăm să îi descopăr și eu, cu o semnificativă întârziere în viață, dar măcar să ajung să îi văd!
Profitând de mini-vacanța de Paște și împachetând doar strictul necesar unui week-end prelungit, am aterizat matinal pe aeroportul din Cluj.
Am considerat că nu merită să pierdem o zi și jumătate pe drum, conducând și stând în aglomerație la retur, așa că am ales varianta zbor + închireiere mașină de la Enterprise Rent a Car.
Ziua 1 – Salina Turda
În Cluj, toată lumea era nelămurită ce s-a întâmplat cu vremea bună, care părea că își intrase în drepturi până cu o zi înainte să ajungem noi. No, asta este acum, primim și ploaie cu vânt și frig! Doar că nu vom înfruntă vremea rea față în față, ci ne vom feri de ea, coborând în subteran.
Salina Turda se află la aprox. 35 de km de Cluj și, pe lângă faptul că a văzut-o toată lumea măcar în poze, adună și foarte mulți turiști. Un proiect de renovare desfășurat cu succes între 2008 și 2010, Salina Turda își merită din plin poziția în top 10 locuri de văzut în Transilvania.
Are vechime – galeriile pentru extragerea sării au fost săpate în Evul Mediu, dar există dovezi arheologice sigure ale exploatării din perioada preromană – are o istorie continuă, bine documentată, iar astăzi și-a schimbat funcția, devenind un muzeu al mineritului în sare. Dar un muzeu în care trăiești! Locul arată ca o nava spațială și e plin de atracții și activități.
🛈Bine de știut!
- Programul de intrare în Salina Turda: Luni-Duminică 9.00 – 16.00, cu mici variații de sărbători, așa că este bine să consulți siteul oficial https://salinaturda.eu
- Tarifeele pentru biletele de intrare: adulți:30 lei/persoană, copii, elevi, studenți, pensionari:15 lei/persoană, copiii sub 3 ani beneficiază de intrare gratuită.
- Parcarea oficială se umple imediat, însă la câțiva zeci de metri mai sus, în stânga drumului, este o altă parcare privată, cu plată.
Ziua 2 – Cascada Pișoaia și lacul de steril de la Geamăna
Ne-am făcut cartierul general în Brăzești, un sat situat pe valea râului Arieș, la distanță egală de Salciua și Baia de Arieș. Cazarea aleasă a fost o pensiune retrasă într-o grădină bogată – Pensiunea Shanti (înseamna “pace” în hindi).
Pentru a ajunge la cascada Pișoaia, am luat-o spre vest și am mers cam o oră, până în localitatea Vidre (aproape de Albac). Sunt 50 km doar, însă drumul nu te lasă să prinzi viteză.
Cascada se descoperă treptat, dar se aude de departe. Domină, la cei mai bine de 20 m ai săi, casele din sat, iar acum, primăvara, debitul ei este impresionant și se varsă în vale prin mici cascade grăbite.
Am lăsat mașină cam la 300 de metri de ea pentru că drumul de țară se îngustează tare mult și nu mai poți întoarce decât în curțile oamenilor. Pe măsură ce ne-am apropiat am remarcat formațiunile calcaroase care zgândără imaginația datorită formelor creative și pădurea de fag care îmbracă versanții. Am vrut să bem ceva și să ne bucurăm de priveliște de la cabana din apropiere – Cabana Cascada – însă nu era nimeni.
Ne-am mulțumit cu poze făcute din toate unghiurile și, bonus, cu un duș rece căpătat de Bogdan în cele 10 secunde cât l-am rugat să stea nemișcat în față ei, pentru un cadru “epic”.
🛈Bine de știut!
- Cascada Pișoaia mai este cunoscută și sub numele de Cascada de la Vidra. Se află în comună Vidra, sat Nemesti, în apropiere de DJ762, Mihoiesti – Avram Iancu.
- Pe o rază de 25-30 de kilometri de Albac, se află numeroase atracţii turistice, precum Peştera lui Ionele, Dealul cu Melci, Gheţarul de la Scărişoara, Muzeul Memorial Avram Iancu.
Dacă asta a fost partea simpatică a dimineții, spre amiază ne-am fascinat și întristat deopotrivă la Geamăna.
Lacul de steril de la Geamăna este rezultatul exploatării miniere de la Roșia Poieni. Aici se află cel mai mare zăcământ de cupru și aur din România, iar efectul explotării lui se vede (cel puțin) sub formă lacului întins de steril care a acoperit satul. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului. Acum se mai vede doar turla bisericii, iar în jurul lacului am mai găsit doar 4-5 gospodării populate.
În rest, un peisaj ca o pictură de care însă nu te poți bucura pentru că povestea din spate este foarte tristă, atât pentru mediu, cât și pentru locuitorii din zonă.
În prezent, situația a căpătat o nouă dimensiune legată de prețul aurului. O investigație marca Tolontan aici.
Ziua 3 Dumești și Rimetea
Pentru noi, pasionați de fotografie, Dumeștiul avea să fie “highlight-ul” călătoriei. Un sat izolat, împrăștiat pe culmea unui deal, la 12 km de Sălciua de Jos. Apare sub forma unor stâne foarte vechi – până și bătrânii satului le-au prins așa, la capătul unui drum cârlionțat, îngust și pe alocuri dizolvat.
Dacă cei din Tenerife se mândresc cu a lor “mar de nubes” când cobori de pe Teide, apoi Dumeștiul le da clasa cu răsăritul spectaculos ce luminează treptat valea și împrăștie ceața și marea de nori.
Acest mix de elemente nu apare în fiecare zi, cel puțin nu primăvara, însă noi am avut noroc de o ceață densă și nori adunați grămadă, totul ținut împreună de cele 1-2 grade Celsius pentru care nu eram pregătiți.
Am îndurat temperatura neprietenoasă, pentru că atâta frumusețe nu vedem în fiecare zi. După ce soarele s-a înălțat bine, am explorat un pic zona, ajungând până la indicatorul spre Huda lui Papară în stânga (peșterea nu se mai poate vizita, iar de ajuns e mai ușor dinspre satul Sub Piatră), Vânătările Ponorului în dreapta și la Raven’s Nest, o cazare deosebită, dar foarte greu accesibilă.
🛈Bine de știut!
-
- Drumul asfaltat se termină pe culmea dealului și locul are un păzitor de seamă sub formă unui cățel ușor fricos, dar cu un lătrat puternic.
- După acest punct, deși am continuat cu mașina spre Raven’s Nest, am avut ceva emoții și eu una nu aș am mai repetă isprava prea curând. Mai bine pe jos.
- Îmbrăcămintea adecvată este foarte importantă în orice călătorie. Vezi dacă îți lipsește ceva:
La popul opus arhitecturii satului Dumești, când ajungi în Rimetea parcă ai ajuns în altă țară.
Satul este singurul din România distins cu premiul Europa Nostra al Comisiei Europene pentru frumusețile de case secuiești restaurate.
Se spune că aici soarele răsare de două ori, pentru că satul este păzit de un versant înalt, care lasă razele să ajungă în vale mult după răsăritul oficial. Poate de aceea, când am ajuns noi, nu era mai deloc mișcare, doar domnul care făcea kürtőskalács era activ și ne-am bucurat de un mic-dejun dulce.
Însă în jurul prânzului se adună mulți vizitatori, pentru că din Rimetea încep mai multe trasee montane și tot de aici – de fapt din satul alăturat, Colțești, se ajunge la Cetatea Trașcăului.
Am urcat și noi cu limba scoasă, deși de jos nu pare deloc intimidantă potecă, dar uite că a scos un pic untul din noi. Cetatea este cocoțată în vârful abrupt al unei klippe calcaroase și a fost ridicată în urmă invaziei tătare de la mijlocul sec. al XIII-lea. Azi se păstrează o bună parte din zidurile incintei și cele două turnuri laterale. Merită efortul de a urcă pentru panorama 360° asupra văii și a satelor.
Dacă tot eram în zonă, am dat o fugă spre sud, către Aiud, prin Cheile Vălișoarei, iar pe drumul de întoarcere către Cluj am făcut o drumeție și prin Cheile Turzii. Noi și cu toată populația din zonă, cu copii și căței, pe poteca îngustă și alunecoasă ce însoțește cursul de apă.
Cum ajungem rar în această parte de Transilvanie, am vrut să vedem cât mai multe locuri, însă am reușit doar într-o mică măsură. Asta lasă deschisă calea către noi incursiuni neapărat mai lungi și mai așezate. O să începem cu Clujul, care și-a arătat partea însorită doar la final, când nu mai aveam vreme să-l luam la picior cum se cuvine.
Informații și sfaturi utile:
- știți ce se întâmplă dacă nu faceți check in-ul on-line la Wizz Air și ajungeți în aeroport? Mai plătiți 35 EUR/persoană taxa pe prostie. Am pațit-o noi, ne recunoaștem și vă spunem și vouă. Check in-ul on-line se închide când cel fizic se deschide, așa că singură opțiune este plata. Și câteodată se dovedește a fi mai scumpă decât biletul de avion.
- cum în satul Brăzești nu există opțiuni pentru a servi masa, noua ne-au fost recomandate restaurantele pensiunilor Sub Piatră, în satul cu același nume și Roua Muntelui, în Baia de Arieș. Măncarea și ospitalitatea ni s-au părut grozave.
Aprilie 2018
