Pentru reamintire, Koh Lanta este situata la o aruncatura de bat de Krabi si este compusa din doua insule: Koh Lanta Yai, insula mare si bine pregatita sa primeasca turisti si insula mica, cu doar doua-trei optiuni de cazare, dar intr-o ambianta deosebita, cu padurea de mangrove in spatele casei.
Noi am stat pe insula mare si am fost sa vedem cateva optiuni de cazare, in raze diferite de preturi. Citeste mai mult →
Avem 4 geckos cu coada plata in jurul becului de pe terasa. Ii cunoastem dupa dimensiuni. Cel mai mic se chinuie sa ajunga la 5 cm cu coada cu tot, pe cand cel mai mare are spre 10 si acest plus ii asigura locul optim de vanatoare, chiar langa bec.
Stam intr-un bungalow la cativa metri de plaja, nimic special aici in insula, pentru ca majoritatea au aceeasi structura: sunt construite pe piloni (o ramasita de masura de securitate impotriva animalelor si soparlelor mari), au o terasa cu hamac (ce idee simpla si minunata!), masuta cu doua scaune din bambus si apoi o camera spatioasa cu baie.
Pentru noi este perfect, mai ales seara cand se porneste briza suficient de tare cat sa umfle draperiile din cadrele ferestrelor deschise. Ziua nu conteaza, ca nu stam pe „acasa”!
Am mers mult, am vazut nisip, am vazut apa in toate nuantele posibile si acele barci thailandeze usor reconoscibile. Le zic ei aici „long tail boats” (reua hang yao) si le decoreaza cu steagul national, esarfe colorate infasurate la prova sau ghirlande de flori, pentru noroc si protectie.
Doar ca le-am vazut pe toate separat si ne tot intrebam: unde sunt acele imagini din vederi? Citeste mai mult →
Cele doua zone care atrag turistii ca un magnet – Phuket si Krabi – isi trimit salutari si fac zilnic schimb de clienti peste un golf. In acest mare golf al marii Andaman este cel putin o insula care cere suspine – Phi Phi si altele pentru care nu au curs valuri de cerneala si nici nu au fost vedete de film (inca). Dintre ele, doua sunt maricele si locuite: Koh Yao Yai si Koh Yao Noi. Citeste mai mult →
Daca nu te uiti atent, nici nu iti dai seama ca Phuket este o insula.
Distanta dintre continent si Phuket este atat de mica, incat podul care asigura legatura deabia se inregistreaza pe retina.
Noi am ajuns intr-un mod foarte simpatic, venind din Khanom, intr-un microbuz incarcat pana la refuz cu pachete diverse, cutii cu peste si fructe de mare, aparatura electrocasnica si mai stiu eu ce era in coletele care stateau sa cada peste noi. Clar se castiga mai bine din coletarie decat din transportul de pasageri!
Dar voi nu veti avea aceasta “placere”, pentru ca, daca va doriti sa ajungeti in Phuket, cel mai probabil prima imagine va fi de sus, din avion.
O insula mare, cea mai mare din Thailanda, cu munti impaduriti si plaje albe, o imagine de multe ori sinonima cu vacanta.
Probabil ar fi trecut ani buni pana sa auzim de acest loc daca un roman nu ar fi ales sa se stabileasca aici. Desigur, nu orice fel de roman, ci unul mai special caruia ii place sa povesteasca.
Pe Bradut, caci despre el este vorba, nu l-am intalnit – era plecat in Sumatra – dar am avut parte de romani, suprize si zile dintre cele mai placute. Citeste mai mult →
Momentul acela dificil, cand ai prea multe optiuni tentante, dar alte coordonate te limiteaza in alegeri, trecuse. Ne deciseseram pentru ceea ce credeam noi a fi varianta optima, condensata, dar totusi relevanta, pentru a vedea si a simti ceva din nordul Thailandei.
Ne-am alaturat de azi pe maine unui grup deja format de turisti care se gandisera la fel ca noi. Sigur ca ar fi fost mai aventuros si mai placut sa o luam pe cont propriu, intr-un ritm asezat, in saua unei motociclete, insa caram echivalentul a doi copii de scoala primara cu noi – ma refer la bagaje – si e mai dificil sa ne aventuram pe drumuri de munte.
Asa, am plecat minim echipati, intr-o zi cu nori gri indesati pe cerul de deasupra Chiang Mai-ului. Directia nord! Citeste mai mult →
