E ora 8 dimineaţa în ziua de ajun şi de-abia începe să se lumineze timid.
Soare n-avem, l-am fi văzut de pe terasa camerei dacă apărea, dar azi e ascuns după o pătură groasă de nori. Nimic nu mişcă. Nici vântul, nici vreo vietate şi întreg resort-ul e învăluit într-o linişte perfectă. Delta pare îngheţată complet şi ideal să tragi plapuma peste nas şi să te întorci pe partea cealaltă pentru o leneveală de vacanţă cum se cuvine.
Ajunul
Ieşim totuşi să dăm o tură pe digul care înconjoară satul Sfântu Gheorghe şi pe care îl ştim atât de bine.
Doar că de data asta nu pare real, seamănă mai degrabă cu decor de lemn pentru vreun film. Vântul nu adie, stuful stă baţ, prins în gheaţa care acoperă toate bălţile, şi nici o crenguţa nu tremură. Nici măcar cât să scuture pudra de brumă.
Zorii zilei de ajun.
Trecem prin locurile în care asta primăvară făceau gălăgie raţele, silviile şi ciocârliile, dar acum sunt aproape pustii.
Pescari nu se văd şi nu se aude nici vreun motor de barcă. Doar stârcii veghează de pe câte o ridicătură de pământ, imobili şi impasibili de parcă ar fi îngheţat odata cu tot ce e în jur.
Green Village pudrat cu zăpada şi cercetat de o ghionoaie sură venită în vizită.
Peisajul e frumos şi a fost o idee bună să ieşim din cameră, dar e răcoare si după o ora începem s-o simţim. Revenim în sat şi aşa vedem prima mişcare, un om care iese grăbit din resort.
Aici e activitate, nu glumă. Sub observaţia si măiestria chef-ului Sorin se pregăteşte materia prima pentru pomana porcului! Se freacă, se spală, se taie şi se porţionează rapid şi cu exactitate.
Mai facem o glumă, ne mai încălzim cu o băutură caldă, testăm şoriciul şi până ne dezmeticim s-a făcut prânzul, gustarea e gata şi în curând sosesc copiii din sat să ne colinde.
Pregătirea pomenii porcului, la ceaun, în aer liber.
Îi colindăm şi noi pe ei, şi apoi după ce pleacă ne “colindăm” şi între noi. Angajaţii resortului sunt toţi prezenţi, amabili şi puşi pe glume şi surprize.
Până se întunecă suntem toţi o mare familie.
Liniştea de dinaintea petrecerii.
Şi, pentru că nu mai ţinem la aparenţe, se da drumul la maşinăria de karaoke apărută de nu se ştie unde.
E loc de hore, de râsete şi de voie bună. Gaşca se sparge greu, dar mâine o vom lua de la capăt.
Poate iese soarele, dacă nu, poate luăm o barcă şi-l căutăm pe Gârla Turcească. Sau dăm o fugă la Sulina, nivelul apei e scăzut şi putem merge cu maşina să vedem codalbi. Sau dormim până târziu şi să ne trezim direct la masa de Crăciun, sigur e ceva special şi o să se încheie cu petrecere.
Pe Gârlă Turcească.
Oricum ar fi, la Green Village e suficientă căldură sufletească cât să ne ţină până la primăvară dacă vrem.
Plaja de la Sfântu Gheorge, iarna
Aceeaşi senzaţie de imensitate, sereniate şi linişte, ca de fiecare dată când venim aici.
Malul marii, către gură de vărsare a Dunării.
Crăciunul la Green Village
Asteptaţi-vă la căldură in interior, atmosferă festivă animată de corul “babelor” din sat, preparate variate, delicioase şi din abundenţă, oameni veseli şi o echipă “Green” formidabilă.
Platorurile cu bunătăţi au fost mai mult decât suficiente, iar corul “babelor” din sat ne-a (în)cântat bilingv. 🙂
Dacă vreţi să experimentaţi un Crăciun sau un Revelion altfel, în Delta Dunării, urmăriţi ofertele de pe siteul Green Village Resort.
