Recunosc ca nu am fost corect cu Mexicul.
Atunci cand am plecat, citisem cateva ceva si ceea ce aflasem palea intre fascinanta Cuba (destinatia anterioara) si misteriosul Peru catre care ne indreptam. Stiam ca statiunile de la Marea Caraibelor sunt extraordinare, si din cauza asta l-am pus pe lista, dar mai stiam si de problemele cu violenta, de valurile de tequilla si multimea galagioasa de turisti americani. Restul l-am completat cu ce mai vazusem prin filme si, desi interesant, nu ma incanta din cale-afara. Acum insa, dupa 10 zile de plimbari si aproape 600 de kilometri, fara sa ajung in vestitele statiuni, mi-e clar ca am judecat superficial si imi fac mea culpa.
Inainte de a explica, pentru a fi corect pana la capat, mai trebuie sa recunosc ceva: nu pot spune ca am vazut Mexicul, doar am vizitat jumatate din peninsula Yucatan si doar doua state. A spune ca am vazut Mexicul e ca si cum un turist care se plimba prin sudul Spaniei si Portugalia spune ca a vazut Europa. Dar ceea ce am vazut este complet diferit de ceea ce imi imaginam si invit pe toti cei care ajung aici sa iasa din statiuni cat mai mult timp posibil pentru ca nu vor regreta.
In primul rand pentru ca Yucatanul este patria Mayasilor.
Adevaratii mayasi dupa un joc de pelota
Si acest lucru nu este doar o gaselnita de marketing. Tentatia este sa parasesti statiunile doar pentru a vedea Chichen Itza (una dintre noile minuni ale lumii, loc din patrimoniul UNESCO, la fel de vestita ca piramidele din Egipt si un obiectiv pe lista oricarui turist) insa de departe cel mai comercial si aglomerat loc pe care l-am vazut. Daca alegi doar acest tur ai senzatia ca din civilizatia Maya nu a mai ramas decat o piramida incredibila folosita ca motiv pentru a vinde felurite suveniruri, si nu e deloc asa. Spre suprinderea mea mayasii sunt inca vii, populeaza din plin peninsula si, odata ce iesi din traseele batute, ii vei intalni peste tot. Mici la stat, cu o piele fina, inchisa la culoare si fara par facial, descendentii populatie maya pastreaza vii o seama de traditii si mai ales bucataria yucateca!
Pentru mine a fost fascinant sa constat ca 70% din populatie inca vorbeste limba maya originala. Asta inseamna ca o poti auzi des, vorbita aproape peste tot, cu predilectie in micile orase din peninsula, dar si la menajerele de la hotel atunci cand au un pic de timp liber si de aproape toti ghizii cu care ii ai de-a face. Daca te uiti mai atent, vei vedea inscriptii trilingve in multe locuri – spaniola, mayasa si engleza – si au un farmec aparte.
Mai departe traditiile sunt si ele pastrate.
Chiar daca zeii lor au apus demult, inlocuiti de religia catolica, restul traditiilor au ramas inca vii. Unele – ca jocul cu mingea si samanismul – se repeta periodic doar pentru turisti in timp ce altele – in special mancarurile – au ramas neschimbate.
Spre bucuria mea pentru ca mayasii faceau ciorba.
Sopa de lima
I-am dus dorul odata plecat din tara, insa supa de lime mayasa este foarte aproape. Este practic o supa de pui sau de curcan foarte buna, acrita, in lipsa altor ingrediente, cu suc de lamaie. Este delicioasa si sper sincer sa fi ajuns pana la incasi :). Dar nici restul mancarurilor nu sunt de evitat – recomand in mod special carnea de porc afumata, orice alt fel de mancaruri din porc (specialitatea lor) si puiul gatit in sos de rosii ca un fel de ostropel.
Daca faceau si mamaliga ii suspectam deja de relatii antice cu zona carpatica.
Ah, si sa nu uit! Daca vii in Mexic pregatit pentru mancare extraordinar de picanta, fii pregatit pentru o supriza: bucataria mayasa este cu totul altceva.
Ruinele mayase
Uxmal
Ar fi de zis multe si despre ruinele care inca se gasesc aici, dar ele merita o poveste separata.
Noi am mai vazut Uxmal, Kabah, Ek´Balam si Tulum care sunt mai putin comerciale si cel putin la fel de fascinante ca Chichen Itza, insa merita vizitate si Coba, Campeche si Chetumal. Suficient de zis ca pe langa cele existente mai sunt inca ingropate atat de multe incat exista material arheologic pentru cel putin o suta de ani. Doar in aceste locuri am vazut foarte multe movile impresionante inca acoperite de jungla, in care ghizii spun ca poate fi orice, dar momentan stau cuminti in asteptarea fondurilor pentru a fi cercetate.
Apa in Yucatan
Cenota din Cuzama
Sa revenim insa la Yucatan, un loc extraordinar nu doar pentru vestigii, cat si pentru natura sa. Zona este aproape in intregime o jungla arida!
Un nonsens pana nu vii aici sa vezi ca poate exista un hatis atat de des, incat nu poti intra nici cu maceta, format din cactusi si arbusti nu mai inalti de 2-3 metri si foarte uscati. Acest lucru se intampla in principal pentru ca solul este puternic calcaros. Asta nu inseamna ca nu exista rauri cu apa dulce, ci ca aproape toate sunt in subsol. Dar cand ies la suprafata rezultatul este spectaculos de fiecare data, fie sub forma de cenote, fie sub forma unor estuare aproape de varsarea in mare.
Deliciul publicului il fac cenotele, un fel de grote circulare cu tavanul surpat partial, la baza carora se gaesc lacuri cu apa clara, calda si foarte adanca. Sunt aproape o mie, insa acesibile sunt doar cateva zeci. Desi se stie locatia lor, faptul ca majoritatea sunt ascunse in kilometri de jungla le face ca si inaccesibile. Merita insa vizitate absolut toate la care se poate ajunge, doar pentru senzatia pe care o ai. Dupa cativa kilometri de mers prin jungla ajungi intr-un loc care nu anunta nimic.
Rau subteran
Cobori printr-o gaura de un metru patrat, unde greu incapi cu tot cu un rucsac, eventual la baza unui pom, printre radicinile lui. Apoi dupa 8-10 metri se deschide o sala imensa, cu un lac albastru sau verde (culoarea variaza in functie de unghiul in care cade lumina) desupra caruia vezi atarnand radacinile aceluiasi copac pe la baza caruia ai coborat. Mai ceva ca in Indiana Jones si partea frumoasa este ca, in orice oras din Yucatan ai ajunge, exista cateva foarte aproape si usor de vizitat, trebuie doar sa intrebi.
Cat despre estuare sunt 4 sau 5 insa la fel de pline de pasari ca Delta Dunarii, dintre care cateva se gasesc doar aici. Padurile de mangrove sunt aici stapane, dar cu putin noroc (si un ghid care cunoaste canalele prin padure) poti vedea si crocodili salbatici, flamingos sau broaste testoase (daca pasarile nu sunt pasiunea ta).
Dar cel mai frumos lucru in Yucatan sunt oamenii.
Mayasa adevarata
Ca si in Cuba, i-am gasit foarte linistiti si extraordinar de prietenosi, intotdeauna bucurosi de oaspeti. Le place sa povesteasca despre mancare, despre locuri, despre denumiri mayase si sa afle mai multe despre tine (fara sa-ti vanda nimic). Nu stiu la ce se refereau povestile cu violenta si cartelurile de droguri, insa aici nu se aplica.
Dar dupa cum spuneam, nu am vizitat Mexicul, ci Yucatanul, un loc unde te poti plimba la miezul noptii prin cartierele periferice cu camera foto pe umar fara ca cineva sa te deranjeze nici macar cu o privire. Si ce e cel mai frumos se mandresc cu faptul ca zona lor este cea mai linistita din tara, ceea ce ma face sa cred ca va ramane un loc ideal de vizitat si in anii ce vor veni.
Localnica la Chichen Itza
Iar daca iti faci curaj sa vizitezi si sa te indepartezi la 300-350 de kilometri de statiuni, asigura-te ca petreci cateva nopti in Valladolid si Merida. Sunt doua orase care nu ofera mare lucru arhitectonic, cu exceptia centrului vechi, dar si a catorva hoteluri tip boutique ce respira un aer colonial autentic, insa in care simti viata reala si ritmul sau aparte. Am stat la hotelul Residencial din Merida si in Quinta Regia din Valladolid, diferite, dar la fel de primitoare.
Merida
Urmeaza sa povestim pe larg spre statiuni dar, oricat de primitoare si dichisite le-am gasit, nu cred ca poate inlocui experienta avuta vizitand Yucatanul. Ne felicitam ca am trecut dincolo de articolele de pe internet si sper ca se intelege de ce se cuvin scuze pentru ca nu am tratat aceasta zona unica asa cum se cuvine. Am fi pierdut ceva cu adevarat special si nici nu ne-am fi dat seama.
2 Comments