Din orice colt ai insulei te-ai uita, muntii din platoul central sunt o prezenta nelipsita in Mauritius. Nu impresioneaza prin inaltime, Piton-ul cel mai rasarit (Piton de la Petite Riviere Noire) deabia se ridica pana la 828 metri inaltime, insa au puterea de a cobora semnificativ temperatura si de a oferi calatorilor amatori o experienta aparte.
Catre Parcul National Black River Gorge
Ca peste tot, drumurile de munte sunt inguste si pline de serpentine. Inainte sa ne dam seama pe unde am ajuns ne-am pomenit lund curbe in ac de par si urcand abrupt, cu viteza intai. Apoi, terenul s-a mai relaxat si au inceput sa apara colinele imbracate in verdele trestie de zahar si gradinile in care creste ananasul.
Cautam o distilerie cu aer colonial, in satul Chamarel.
Se numeste foarte sugestiv La Rhumerie de Chamarel.
Locatia este faimoasa si experienta nu trebuie ratata, ne spusese unul dintre partenerii locali.
Adevarul este ca toate indiciile si informatiile aratau spre un loc eco-friendly, in care procesul de obtinera a romului este unul special: trestia de zahar se culege manual in fiecare seara si in mai putin de 4 ore intra in ciclul de productie, astfel incat sa garanteze cel mai pur lichid extras. Distiland sucul proaspat fermentat in loc de melasa, se obtine un rom de calitate superioara. Procesul nu este unul obisnuit, se pare ca mai putin de 5% din productia mondiala de rom este obtinuta asa.
Ne-am dat increzatori jos din masina, pregatiti pentru un tur cu degustare, poate chiar si ceva de mancare la restaurantul local, insa fie am nimerit in afara orelor de program (dupa-amiaza), fie trebuie programare, pentru ca portile impresionante erau inchise si nimeni prin jur.
Arhitectul care a gandit ansamblul a facut o treaba foarte buna, toate cladirile se integreaza frumos in mediul inconjurator si lasa chiar si celor de pe drum posibilitatea sa se bucure de priveliste.
Pentru cei care sunt in zona este bine de stiut ca la 20km est de Chamarel se afla un lac pe malurile caruia sunt mai multe temple hinduse.
Lacul se numeste Grand Bassin sau Ganga Talao in hindi. Este locul in care trecutul insulei se citeste cel mai bine, locul cel mai sfant pentru indienii care au ajuns sa munceasca pe plantatiile de trestie de zahar, adusi de britanici in timpul perioadei coloniale. Azi este un loc de pelerinaj si cea mai buna ocazie pentru a lua contact cu o parte importanta a culturii locale.
Noi ne-am facut de drum continuand sa urcam catre intrarea in Parcul National Brack River Gorge, pe care intentionam sa il vizitam in zilele urmatoarele. Desi nici vorba sa ne oprim, inserarea incepea sa ne prinda din urma, iar lumina zilei capitula incet-incet.
Incarcati cu nuantele de verde ale padurii, am decis sa ne intoarcem si sa mai incercam din nou in zilele urmatoare.
Spectacolul coastei de sud
De multe ori, socotelile de acasa nu se potrivesc cu realitatea si, dupa ce am ajuns pe coasta de sud a insulei, alte tentatii ne-au prins in mreje.
Dupa ce ne-am cazat in acest loc aproape ireal numit Lux* (de la lumina speciala de aici) Le Morne, am luat-o de-a lungul coastei, in cautarea unei stanci care plange.
Satul Souillac poarta numele unuia dintre guvernatorii francezi si nu ar avea nimic de aratat lumii daca pe harta turistica nu ar aparea faleza cu aceasta stanca numita Gris-Gris. Iar ea nu ar fi fost faimoasa daca Oceanul Indian, nestavilit de nimic si fara nicio plaja pe care sa o mature, nu ar izbi-o cu putere val dupa val.
Numele stancii are mai multe legende in spate, pe cea curent vehiculata va invitam sa o cititi pe panoul de la intrarea in paduricea de pini care mai opreste din puterea vantului de pe coasta.
Iar daca forma stancii vi se pare ca este asemanatoare cu un profil barbatesc, sa stiti ca localnicii jura ca seamana leit cu poetul mauritian Robert Edward Hart.
Senzatia de a sta pe marginea falezei abrupte, cu toata coasta desfasurandu-se in laterale si cu marea agitata in fata este temperata doar de cate un val peste masura de inalt si puternic care te face ciuciulete fara niciun efort, desi esti la mai bine de 10 metri deasupra marii. Vorbesc in cunostinta de cauza!
Ne-am luat asadar portia de albastru si am pornit mai departe.
23 de culori intr-o singura vale
Pana in 1998, pamantul colorat in 7 nuante din preajma oraselului Chamarel era singurul loc expus in care turistii puteau vedea aceasta curiozitate geologica.
Insula, vulcanica la origine, a avut partea ei de viata intensa, marturie stand pana azi straturile de lava solidificate la temperaturi diferite. Din cauza conditiilor meteo de la tropice si in urma unor fenomene chimice de durata, acest loc cu aspect de dune a capatat o paleta larga de culori si a atras vizitatori inca din anii ’60.
Doar ca repetarea drumului carliontat inapoi prin muntii din Chamarel nu ne atragea de fel si ne-am orientat catre al doilea loc colorat din Mauritius: Parcul Valee des Couleurs.
Vroiam sa vedem principala atractie si anume pamantul cu 23 de nuante, care la origine dateaza de acum cateva milioane de ani si a trecut prin acelasi proces precum cel de mai sus.
Conceptul locului pare un pic diferit: este in aceeasi masura un parc de aventura, cu step-jet (o inventie care te lasa sa mergi pe suprafata apei) , ATV-uri si tiroliene, dar si un parc natural in care te poti plimba pe cont propriu si descoperi flora locala si cele 4 cascade.
Nu am venit cu asteptari setate, insa pamanturile colorate chiar sunt o curiozitate demna de bifat!
Se pare ca le mai gasiti in Papua si in alte zone vulcanice de la tropice, dar nicaieri asa de usor de vazut ca aici.
Am petrecut cateva ore in acest loc, facand tot traseul recomandat de trekking.
In acest timp, am trecut pe langa mici ferme de animale, iar pe deasupra capetelor ne-au zornait echipamentele oamenilor entuziasmati de experienta pe care o traiau dandu-se cu tiroliana.
Ne-am amintit ca si noua ne-a facut mare placere sa incercam in Republica Dominicana.
Lumina unei zile la Lux* Le Morne
Daca tot plecam in vacante ca sa scapam de rutina si daca unii dintre noi tot nu ies din resort, macar sa fie unul care sa ofere o experienta atat de complexa incat sa merite.
Fie prin locatia la mare sau la munte, fie prin serviciile si activitatile deosebite, fie prin detalii sau, cum e cazul la LUX* Le Morne, prin toate cele enumerate.
Ideea pe care merge acest resort este sa isi surprinda oaspetii. Azi gasesti un bar mobil care maine nu va mai fi in acelasi loc, un stand cu nuci de cocos, o cafea made in Mauritius sau un carucior cu inghetata. Sunt lucrurile aparent marunte care merg de minune cu frumusetile din jur.
Polii de putere sunt doi, la fel de impresionanti: Oceanul Indian cu plaja lunga, alba, cu licaririle din capatul peninsulei in zare si muntele taios, abrupt, de la care nu-ti poti lua privirea nici cand inoti.
O data daca am ajunge si noi pe zi ne-am putea lasa purtati de prima impresie, dar cum iar am ajuns pe intuneric, cea dintai descoperire a fost camera, amplasata intr-o vila eleganta, cu aer tropical.
Poate ca inaltimea tavanului este cea normala si doar inaltimea neobisnuita a patului il face sa para mai scund.
Se pare ca asta este dotarea standard a apartamentelor, menita sa te faca sa te simti de spita nobila.
Dincolo de luxul si confortul evident al camerei si al baii (cu dus in aer liber), am remarcat integrarea noii tehnologii in ansamblul experientei: tot ce am fi dorit sa aflam sau sa comandam se gasea concentrat pe ipadul pus la dispozitie.
Si nu cred ca a fost un loc mai bun de butonat decat terasa deschisa a apartamentului. Pana cand si aici au instalat un ventilator cu brate din lemn, semn ca atentia la detalii si calitatea lor sunt una dintre trasaturile hotelului.
Tot la capitolul detalii as trece si experienta de la micul dejun, din pacate singurul pe care am reusit sa il prindem in hotel, in rest umbland haihui: nuci de cocos proaspat desfacute, iaurul-iaurt, fructele locale si mierea care se prelingea direct din fagure.
Pentru noi au fost suficiente argumente ca sa ii validam, dar pentru oaspetii de seama resortul se prezinta cu 6 restaurante si cafenele, pentru a-i multumi intru totul.
4 piscine, un SPA tentant si gradina luxurianta in care ne-am plimbat desculti au alcatuit decorul perfect al celor doua zile petrecute aici. Daca am mai fi stat, probabil ca nu am fi ratat sporturile de apa din partea casei. In general la acest nivel, toate „nemotorizatele“ sunt oricand la dispozitia oaspetilor, de la snorkeling la windsurfing.
Si daca vrei sa povesteti cuiva de departe cum este aici, resorul iti pune la dispozitie o cabina telefonica vintage de la care poti suna gratuit acasa! Singura conditie este ca nu cumva sa suni la birou!
Peninsula in care am incheiat turul nostru in Mauritius imbratiseaza cea mai frumoasa laguna a insulei, fapt apreciat si de cei care pun stampila de monument natural UNESCO.
Acesta este teritoriul delfinilor, iar apusurile de aici sunt ceva de descoperit neaparat in doi.
Informatii si sfaturi utile:
- doar biletul de acces in Parcul Valee des Couleurs a fost 300 de rupii/pers. (aprox. 8,5 USD)
- lantul de resorturi LUX* are in portofoliu mai multe locatii in Mauritius, toate in top 10 hoteluri din insula: LUX Grand Gaube, LUX Belle Mare si LUX Le Morne. Daca vreti sa va bucurati de serviciilor lor si in alte taro, ii gasiti cu brandul LUX* in Reunion, Maldive, China si U.A.E.
